In M.Of. nr. 458 din data de 25 iunie 2015 a fost publicata Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 10/2015 privind examinarea sesizarii formulate de Curtea de Apel Craiova – Sectia contencios administrativ si fiscal, prin incheierea din 11 decembrie 2014, pronuntata in Dosarul nr. 7752/101/2013, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la interpretarea dispozitiilor art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
Chestiunea de drept cu privire la care a fost sesizata Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), in vederea pronuntarii unei hotarari preliminare, a vizat interpretarea dispozitiilor art. 23 din Legea nr. 554/2004, potrivit carora „hotararile judecatoresti definitive si irevocabile prin care s-a anulat in tot sau in parte un act administrativ cu caracter normativ sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”.
In acest sens, ICCJ a fost sesizata pentru a lamuri daca dispozitiile art. 23 din Legea nr. 554/2004 se interpreteaza in sensul in care hotararea judecatoreasca prin care s-a anulat un act administrativ cu caracter normativ produce efecte:
- numai in privinta actelor administrative individuale emise in temeiul acestuia, ulterior hotararii de anulare,
sau si
- actelor administrative individuale care, desi anterior emise, la data ramanerii definitive a hotararii de anulare erau contestate in cauze in curs de solutionare pe rolul instantelor judecatoresti.
In opinia completului de judecata care a formulat sesizarea, efectele anularii actului administrativ cu caracter normativ se produc numai in ceea ce priveste prima categorie de acte administrative individuale.
Contrar acestei opinii, ICCJ a statuat in sensul in care hotararea judecatoreasca definitiva prin care s-a anulat actul administrativ cu caracter normativ produce efecte in privinta ambelor categorii de acte administrative individuale anterior mentionate.
Pentru a decide astfel, ICCJ a avut in vedere urmatoarele:
- efectele hotararii judecatoresti de anulare a unui act administrativ normativ trebuie recunoscute similar cu efectele admiterii exceptiei de neconstitutionalitate, in privinta cauzelor pendinte;
- pornind de la aceasta similitudine a efectelor, ICCJ conchide ca sintagma „sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor” utilizata atat de Constitutie (in materia efectelor deciziilor Curtii Constitutionale) cat si de Legea nr. 554/2004 trebuie sa primeasca o interpretare unitara, iar aceasta interpretare trebuie sa fie in sensul ca exceptia de neconstitutionalitate admisa, respectiv actul normativ anulat nu produc niciun efect in privinta cauzelor irevocabil/definitiv solutionate, insa produc efecte in cauzele aflate in curs de solutionare la data publicarii deciziei Curtii Constitutionale sau a hotararii judecatoresti de anulare;
- potrivit ICCJ, o solutie contrara ar constitui o veritabila incalcare a dreptului de acces la o instanta, in sensul art. 6 para. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, pentru ca aceasta ar fi golita de continut, nemaiavand un caracter efectiv din perspectiva persoanei vatamate de un act administrativ individual emis in temeiul unui act administrativ cu caracter normativ, anulat intr-o alta cauza.