Potrivit unor comunicate de presa publicate la data de 30 septembrie 2010, Comisia Europeana a actionat pentru a se asigura ca normele U.E. privind achizitiile publice – cheltuirea banilor publici de catre autoritatile publice – sunt respectate in Slovacia, Grecia, Germania, Ungaria si Olanda.
1. Slovacia – respectarea normelor U.E. cu privire la selectarea unui operator pentru sistemul electronic de incasare a rovinietelor
Comisia Europeana a solicitat Slovaciei sa asigure respectarea normelor U.E. in materia achizitiilor publice cu privire la selectarea unui operator de sistem pentru colectarea electronica a taxei rutiere. Comisia este preocupata de faptul ca Slovacia a incalcat normele U.E. in materia achizitiilor publice prin discriminarea unora dintre candidati intrucat nu a deschis procedura pentru colectarea electronica a taxei rutiere catre concurenta europeana. Solicitarea Comisiei adresata Slovaciei de a se conforma legislatiei U.E. imbraca forma unui aviz motivat – a doua etapa a procedurii de infringement. In cazul in care autoritatile slovace nu raspund intr-un mod satisfacator acestei opinii in termen de doua luni, Comisia poate sesiza Curtea Europeana de Justitie.
In conformitate cu Directiva 2004/18/CE privind achizitiile publice, atribuirea contractelor de achizitii publice trebuie sa se faca pe baza unei proceduri de licitatie la nivelul U.E..Unul dintre principiile consacrate in procedura achizitiilor publice este principiul nediscriminarii candidatilor. Acest principiu trebuie sa asigure tratamentul egal al tuturor candidatilor dintr-o procedura de atribuire si sa previna totodata orice fel de actiune nejustificata impotriva acestora.
La data de 27 septembrie 2007, Compania Nationala de Autostrazi a initiat o oferta publica pentru selectionarea unui operator al sistemului electronic de colectare a taxei rutiere. Valoarea contractului era de aproximativ 664 milioane Euro. Din cele 4 oferte primite, trei au fost excluse de catre Compania Nationala de Autostrada sub motivul ca ofertele nu au respectat specificatiile tehnice. Pe data de 13 ianuarie 2009, dupa semnarea contractului, mai multe conditii contractuale au fost substantial modificate. Daca aceste modificari ar fi fost facute si comunicate la inceputul procedurii, este posibil ca mai multi candidati sa fi participat la procedura de atribuire a contractului iar candidatii ofertanti sa fi propus o alta oferta.
Prin excluderea anumitor candidati pentru motive nejustificate si prin modificarea substantiala a contractului dupa semnare, Comisia Europeana considera ca a fost incalcat principiul nediscriminarii. Acest fapt a impiedicat concurenta loiala si ar putea conduce la o risipa a banilor contribuabililor.
2. Grecia – planificarea urbanistica
Comisia Europeana a decis sa cheme Grecia in fata Curtii Europene de Justitie cu privire la atribuirea directa de catre municipalitatile din Vasilika, Kassandra, Egnatia si Arethousa a unor contracte de servicii publice privind cartografierea cadastrala si a unor contracte de servicii de proiectare. Comisia considera ca Grecia nu si-a indeplinit obligatiile care ii revin in conformitate cu normele U.E. privind achizitiile publice si a trimis Greciei un aviz motivat – a doua etapa a procedurii de infringement – in noiembrie 2009, solicitand acesteia sa se conformeze legislatiei U.E. Cu toate ca autoritatile grecesti au asigurat Comisia ca incalcarea va fi remediata, nu a fost luata nicio masura. Din aceste motive Comisia a decis sa sesizeze Curtea.
Municipalitatile din Vassilika, Kassandra, Egnatia si Arethousa au atribuit direct sase contracte de achizitii publice privind cartografierea cadastrala si planificarea urbanistica catre una si aceeasi companie. Dupa o perioada de timp, obiectul acestor contracte a fost renegociat, ceea ce a dus in final la prestarea de catre aceasta companie a mai multor servicii decat cele prevazute initial in contractele originale. Drept rezultat, valoarea totala a acestor contracte a crescut semnificativ. De exemplu, unul dintre contractele initiale atribuite direct de catre municipalitatea din Vassilika in anul 2004, avea la acea data o valoare de aproximativ 1,7 milioane Euro, insa in urma renegocierilor a crescut la 3,7 milioane Euro – o crestere mai mare de 100%. Un alt contract atribuit direct de catre municipalitatea din Egnatia in anul 2002 avea initial o valoare de 440 000 Euro, dar in urma renegocierilor a ajuns la 1,3 milioane Euro – o crestere mai mare de 200%. De asemenea, o crestere a valorii contractelor cu pana la 300% este o practica obisnuita.
Din punctul de vedere al Comisiei, contractele au fost atat de substantial modificate incat autoritatile ar fi trebuit sa atribuie contracte noi printr-o procedura deschisa sau restransa – proceduri standard in conformitate cu normele U.E. privind achizitiile publice. Deoarece asemenea proceduri nu au fost organizate si pentru ca nu au fost publicate nici anunturi de participare la procedura, Comisia a considerat ca autoritatile grecesti au incalcat normele U.E. si ca aceste contracte sunt nelegale.
Prin modalitatea de atribuire adoptata de municipalitatile din Vassilika, Kassandra, Egnatia si Arethousa, companiile interesate, fie ele grecesti sau din alt stat membru U.E., altele decat cea carora li s-au atribuit contractele, au fost impiedicate sa participe la procedura. Prin renegocierea si modificarea substantiala a contractelor, autoritatile nu au incalcat numai principiile transparentei si tratamentului egal consacrate de normele U.E. in materia achizitiilor publice, dar este posibil sa fi condus si la risipirea banilor publici.
3. Germania – asigurarea accesului la servicii arhitecturale in Niedernhausen
Comisia Europeana a decis sa cheme Germania in fata Curtii Europene de Justitie cu privire la atribuirea directa a unui contract public de servicii de renovare in municipiul Niedernhausen. Comisia este preocupata de faptul ca Germania nu si-a indeplinit obligatiile impuse de normele U.E. in materia achizitiilor publice.
In 2006, municipalitatea din Niedernhausen a decis sa renoveze edificiul sau multi-functional si sa incredinteze unui arhitect local serviciile de planificare pentru renovare. Lucrarile de renovare trebuiau sa se intinda pe o perioada de trei ani si presupuneau mai multe faze de constructie. Autoritatile germane au considerat ca serviciile de planificare pentru fiecare faza de constructie reprezentau cate un contract individual de servicii publice. Drept rezultat, fiecare dintre aceste contracte avea o valoare mai mica decat pragurile ce impuneau ofertarea la nivel european, astfel cum este prevazut in directivele U.E. in materia achizitiilor publice.
Cu toate acestea, Comisia a considerat ca planificarea pentru renovarea edificiului multi-functional, executata de catre un singur arhitect, reprezinta un singur contract de servicii publice. Acest contract de servicii publice ar fi avut o valoare peste limita prevazuta in directivele U.E. privind achizitiile publice si ar fi trebuit sa fie atribuit prin intermediul unei proceduri de achizitie publica cu publicarea anuntului de participare la nivelul U.E., astfel cum prevade Directiva 2004/18/CE.
Din acest motiv, Comisia a transmis Germaniei un aviz motivat – a doua etapa a procedurii de infringement – in ianuarie 2010, solicitand autoritatilor germane sa se conformeze legislatiei U.E., intrucat prin atribuirea serviciilor in discutie fara respectarea procedurii de atribuire la nivel european, autoritatile germane au restrans accesul celorlalte companii la contractul public, ducand astfel la o risipa a banilor publici. Deoarece raspunsul primit nu a fost satisfacator, Comisia a decis sa sesizeze Curtea de Justitie.
4. Ungaria – asigurarea accesului echitabil la contractele de achizitii publice
Comisia Europeana a decis sa sesizeze Curtea Europeana cu privire la Ungaria, in doua cazuri diferite, pentru a asigura accesul echitabil la contractele de achizitii publice. In primul caz, Comisia considera ca organismul central de achizitie al Guvernului maghiar a incalcat normele europene privind achizitiile publice in timpul procedurii de atribuire a unui acord-cadru privind rechizite de birou. In al doilea caz, Comisia considera ca Ungaria a pus in aplicare, in mod gresit, in legislatia nationala, normele europene privind achizitiile publice, restrictionand astfel accesul operatorilor economici la contractele publice. Din aceste motive Comisia a trimis Ungariei, in martie 2010, avize motivate – a doua etapa a procedurilor de “infringement” – solicitand autoritatilor sa respecte legislatia europeana. Comisia a decis sa sesizeze Curtea asupra ambelor cazuri intrucat nu a primit niciun raspuns satisfacator.
Rechizite de birou
In iunie 2009, organismul maghiar central de achizitii (KSZF) a publicat in Jurnalul Oficial al UE un anunt pentru atribuirea unui acord-cadru cu privire la furnizarea de hartie, papetarie si alte echipamente de birou pentru mai multe autoritati publice. Contractul cadru era in valoare de 3,5 miliarde de HUF (aproximativ 13 milioane de euro) si urma sa fie valabil 12 luni. Contractantul urma sa fie selectat in urma unei proceduri de negociere, ceea ce inseamna ca KSZF ar fi negociat in mod individual termenii contractului cu ofertantii.
Informata cu privire la aceasta situatie prin intermediul presei maghiare, Comisia a constatat ca, prin utilizarea unei proceduri de negociere in detrimentul unei proceduri deschise – procedura standard in conformitate cu legislatia europeana , KSZF nu a oferit garantii de transparenta si tratament egal, ceea ce ar putea duce la o risipire a banilor contribuabililor. Aprecierea Comisiei este fundamentata de jurisprudenta vasta a Curtii Europene de Justitie, care interpreteaza foarte strict posibilitatea derogarii de la regula principala a licitatiei publice si respinge orice interpretare extensiva asupra procedurilor de negociere. Potrivit autoritatilor maghiare, procedura de negociere era justificata, din moment ce valoarea livrarilor nu a putut fi estimata in avans. Cu toate acestea, avand in vedere produsele in discutie – rechizite de birou – Comisia considera ca justificarea nu este aplicabila.
Legea maghiara privind achizitiile publice (LMAP)
In 2009, prin modificarea LMAP, s-a introdus o dispozitie noua, potrivit careia, in anumite cazuri, ofertantii se pot baza pe resursele unui alt operator economic doar daca detin o influenta majoritara in cadrul operatorului. Apreciind asupra legii, Comisia a stabilit ca aceasta dispozitie restrange posibilitatile de colaborare la cazuri mai putine decat cele prevazute de legislatia europeana. Potrivit normelor europene privind achizitiile publice, ofertantii pot sa se bazeze pe resursele altor operatori “indiferent de natura relatiilor juridice”.
In consecinta, Comisia considera ca Ungaria nu si-a indeplinit obligatiile ce ii revin in conformitate cu normele europene privind achizitiile publice. In opinia Comisiei, LMAP modificata, restrictioneaza accesul companiilor la contractele publice de valoare, ceea ce conduce la o posibila risipire a banilor contribuabililor.
5. Olanda – proiecte de dezvoltare imobiliara in Ede si contracte de achizitii publice pentru asigurare de incendiu
Comisia Europeana a decis sa solicite Olandei asigurarea accesului echitabil la contractele de achizitii publice, in doua cazuri separate, unul privind dezvoltarea imobiliara in municipiul Ede, iar celalalt privind practicile Olandei referitoare la atribuirea contractelor de achizitii publice in legatura cu asigurarile de incendiu. Solicitarea de conformare a luat forma unor „avize motivate”, potrivit procedurilor de infringement, autoritatile olandeze avand la dispozitie doua luni pentru a informa Comisia cu privire la masurile luate. Daca nu sunt luate masuri in acest sens, Comisia poate sesiza Curtea de Justitie.
Ede – contracte de dezvoltare imobiliara
Municipalitatea din Ede a atribuit mai multe contracte aferente proiectului de dezvoltare imobiliara „Het Nieuwe Landgoed” unui operator economic, fara a efectua o procedura de licitatie europeana. Acesta trebuia sa construiasca un centru pentru uz comercial si social, inclusiv o sala de sport, precum si aproximativ 1.168 de locuri de parcare si 648 de case, inclusiv 60 de locuinte sociale. Valoarea totala a contractelor era de aproximativ 140 milioane de euro.
Analizand situatia prezentata, Comisia a considerat ca in cauza este vorba despre contracte de achizitie publica de lucrari si despre o concesiune de lucrari publice si, ca atare, acestea ar fi trebuit atribuite in urma publicarii anunturilor de participare in Jurnalul Oficial al UE, printr-o procedura de licitatie. Comisia a apreciat ca, in lipsa unei asemenea proceduri de licitatie, Olanda nu si-a indeplinit obligatiile care ii revin in conformitate cu normele UE privind achizitiile publice.
In opinia Comisiei, principalul obiectiv al contractelor nu a fost instrainarea terenului, ci executarea de lucrari, care intra sub incidenta normelor privind achizitiile publice din UE. Avand in vedere ca obligatia Dezvoltatorului era doar de a ridica anumite constructii, municipalitatea a fost cea care a decis cu privire la cladirile ce trebuiau a fi construite. Mai mult decat atat, initiativa proiectului apartinea municipalitatii din Ede, iar influenta acesteia asupra proiectului a depasit cu mult simpla exercitare a competentelor de planificare urbana.
Desi Dezvoltatorul trebuie sa deruleze proiectul pe riscul sau, fara a primi o plata directa de la municipalitate, Comisia a considerat ca municipalitatea din Ede i-a dat acestuia un drept de exploatare, in sensul normelor UE privind achizitiile publice, atata timp cat dezvoltatorul a dobandit o autorizatie speciala de constructie pentru proiect, autorizatie care ii dadea dreptul de a construi si a exploata lucrarea prevazuta in contract. Cu toate acestea, unele parti ale lucrarii in cauza – sala de sport si un numar de locuri de parcare – au fost totusi platite direct de catre municipalitate.
Comisia este, de asemenea, de parere ca municipalitatea din Ede a obtinut un beneficiu economic clar si direct ca urmare a acestui contract, fiind in acord cu jurisprudenta Curtii de Justitie intr-un caz similar (Cauza C-451/08, Helmut Müller).
In concluzie, contractele au fost atribuite in urma unei proceduri de licitatie informale si netransparente. Societatile din alte state membre ar fi putut lua la cunostinta cu greu despre faptul ca municipalitatea din Ede urma sa atribuie contracte cu o valoare totala de peste 140 milioane de euro. In plus, prin atribuirea de contracte in acest fel, municipalitatea nu a utilizat in cel mai bun mod banul public.
Contracte de asigurare de incendiu
In Olanda exista o practica administrativa generala privind atribuirea contractelor publice de asigurare de incendiu prin intermediul procedurii de negociere cu publicarea unui anunt de participare. Desi o astfel de procedura este, de principiu, deschisa tuturor candidatilor interesati, faptul ca negocierile au loc intre autoritatile publice si ofertantii individuali presupune in mod semnificativ mai multe riscuri in privinta tratamentului egal al ofertantilor decat presupune procedura deschisa sau restransa – procedurile standard in conformitate cu legislatia UE. In plus, procedura de negociere este mult mai putin transparenta.
Normele UE privind achizitiile publice permit autoritatilor contractante sa utilizeze procedura de negociere numai in cazuri exceptionale. Utilizarea generalizata a acestei proceduri in domeniul asigurarilor de incendiu este, in opinia Comisiei, neconforma cu aceste reguli.
Totodata, Comisia a observat ca autoritatile olandeze nu publica toate informatiile necesare in anunturile de atribuire a contractelor publicate in Jurnalul Oficial al UE, cum ar fi numele companiei careia i-a fost atribuit contractul, precum si valoarea totala a contractului, afectand astfel transparenta pietei achizitiilor publice.
Despre achizitii publice
Achizitiile publice vizeaza modul in care autoritatile contractante cheltuiesc banii publici. Domeniul acopera achizitiile de orice fel, de la cafea la sisteme pentru computer, uzine de apa reziduala, constructia de nave sau servicii de consultanta. Totalitatea achizitiilor publice realizate in cadrul UE este estimata la aproximativ 17% din PIB-ul Uniunii. Procedurile de atribuire deschise si transparente, obligatorii potrivit reglementarilor UE in materia achizitiilor publice, presupun un nivel concurential ridicat, o protectie mai eficienta impotriva coruptiei, precum si servicii mai bune si mai eficiente pentru contribuabili.
Despre procedurile de “infringement”
In temeiul articolului 258 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE), Comisia Europeana are competenta de a actiona in justitie – procedura de “infringement” -impotriva unui Stat Membru care nu isi respecta obligatiile ce ii revin in conformitate cu normele UE. Aceasta procedura cuprinde trei etape. Prima etapa consta in faptul ca Statul Membru primeste o notificare formala si are la dispozitie doua luni pentru a formula un raspuns. In cazul in care Statele Membre nu respecta in integralitate legislatia UE, Comisia poate trimite un aviz motivat. Din nou, Statul Membru are la dispozitie doua luni pentru a raspunde. Daca nu primeste un raspuns satisfacator, Comisia poate sa sesizeze Curtea de Justitie din Luxemburg. Comisia are dreptul de a solicita, de asemenea, aplicarea unei amenzi statului respectiv in ipoteza in care acesta nu se conformeaza deciziei Curtii.