Incertitudinea care domina Europa provoaca ingrijorare in mediul de afaceri. Instabilitatea cursului, dar si zvonurile legate de disparitia monedei unice si de spargerea zonei euro au dus la schimbari importante in relatiile de business. Partenerii implicati in semnarea unor contracte incearca sa-si ia cat mai multe masuri de protectie. Romania nu face exceptie de la aceasta situatie, antreprenorii fiind destul de atenti la toate informatiile existente in piata.
Mediul de afaceri tese tot felul de planuri de rezerva pe care sa se poata baza in situatia in care scenariul prabusirii monedei unice devine realitate. Presa internationala anunta faptul ca marile grupuri financiare iau in calcul o eventuala implozie a zonei euro, ce va avea nu doar consecinte monetare, sociale sau economice, ci si unele de ordin juridic. Zvonurile care circula in piata, dar si opiniile emise de mari economisti ai lumii care sustin ca euro este pe moarte au alimentat si mai mult panica provocata de criza care domina de cativa ani economia mondiala.
Una dintre consecintele acestei situatii de instabilitate este aceea ca au intervenit schimbari in contractele de business, antreprenorii fiind mult mai atenti atunci cand semneaza o intelegere de afaceri. Multi dintre ei au preferat sa renunte la euro si sa opteze pentru alte monede. In functie de strategiile de business pe care le au, dar si de interese au ales sa negocieze contractele in dolari americani, lire sterline, yeni japonezi, coroane norvegiene, franci elvetieni sau dolari australieni.
Revista “Finantistii” a stat de vorba cu mai multi avocati implicati in negocieri de afaceri pentru a afla care sunt principalele modificari ce au intervenit in intelegerile dintre parteneri, dar si ce masuri ar trebui sa-si ia antreprenorii pentru a nu risca in cazul in care scenariile apocaliptice se adeveresc, iar euro devine istorie.
Atentie la clauzele de risc valutar!
Principala observatie pe care o fac avocatii este aceea ca trebuie avuta mult mai multa grija la clauza referitoare la riscul valutar. Bianca Bello, senior associate Vass Lawyers, spune ca “atunci cand moneda euro se bucura de stabilitate si incredere din partea mediului de business, antreprenorii considerau suficienta inserarea in contracte a unei clauze valutare simple. In urma previziunilor contradictorii si avand in vedere interesele fiecareia dintre partile contractante, complexitatea negocierilor privind clauzele de risc valutar a sporit. Astfel, observam ca sunt preferate instrumente precum <clauza moneda internationala> si <clauza de cos valutar>. Acestea presupun evaluarea obligatiilor pecuniare prin legarea valutei platii de o moneda internationala (de exemplu, drepturi speciale de tragere) sau de mai multe monede-etalon”. Alta metoda utilizata pentru atenuarea riscului valutar include impunerea unei clauze de revizuire a preturilor.
Legislatia e mai flexibila
Specialistii sunt de parere ca astfel de schimbari reprezinta o reactie normala pe care mediul de afaceri chiar trebuie sa o aiba. Riscul valutar este unul extrem de important si au existat foarte multe cazuri cand el a potentat dezvoltarea spectaculara a unei afaceri sau cand, dimpotriva, a determinat blocajul sau esecul unui business.
Andrei Brasoveanu, cofondator si managing partner la Societatea de Avocatura Ciurtin Brasoveanu si Asociatii, subliniaza oportunitatile pe care le-a creat in acest sens Noul Cod Civil, intrat in vigoare anul trecut in octombrie. Avocatul spune ca vechea legislatie era depasita, nefiind adaptata la realitatile economiei. “Una dintre caracteristicile principale ale unui act normativ puternic si util trebuie sa constea tocmai in aceasta reprezentare la nivel juridic, prin mecanismul de reglementare a unor realitati si nevoi economice curente, active. Noul Cod Civil raspunde acestor cerinte, fiind adaptat realitatii actuale, atat din punctul de vedere al reglementarii, cat si din punctul de vedere al limbajului tehnic”, a explicat Andrei Brasoveanu.
Sunt preferate alte monede
Dominatia euro din contractele de business nu mai este de actualitate, unii dintre manageri preferand sa negocieze in alte monede internationale. Cele mai utilizate sunt dolarul american, lira sterlina, yenul, coroana norvegiana, francul elvetian, dolarul australian. Oamenii de afaceri se orienteaza atunci cand aleg valuta din contract dupa informatiile din piata, pentru ei fiind foarte important sa opteze pentru o moneda stabila.
Din cauza cursului euro extrem de fluctuant, dar si a crizei financiare care continua sa stapaneasca economia mondiala, nu doar moneda s-a schimbat in contractele de business, ci si perioadele de timp pe care sunt semnate aceste intelegeri. “Transpusa in plan contractual, aceasta neliniste are influenta asupra termenelor inserate in contracte. Desi au la indemana clauze de reevaluare si raportare a pretului contractului la instrumente complexe de plata, partile opteaza pentru incheierea contractelor pe termen mediu si scurt. Stabilitatea contractuala se manifesta prin inserarea de clauze cu privire la posibilitatea de prelungire a relatiilor contractuale pe fundamentele deja stabilite intre parti. Partenerii contractuali se feresc insa sa-si mai asume obligatii pe termen lung. Ei isi rezerva optiunea de a renegocia conditiile contractului prin raportare la schimbarile ce vor avea loc in mediul economic global”, ne-a explicat avocatul Bianca Bello.
Cu ochii pe costuri
Criza si-a pus adanc amprenta asupra contractelor de business.Bogdan Bibicu, partener Kinstellar, arata ca, in primul rand, se observa o prelungire a perioadei de negociere dintre parti pana la semnarea contractelor. De asemenea, atunci cand sunt realizate afaceri ce vizeaza achizitia de bunuri sunt efectuate rapoarte de evaluare. Tot pentru a reglementa potentiale dispute intre parti, clauzele arbitrale, precum si cele de alegere a instantei competente sunt negociate, tinandu-se cont de costuri si de durata procedurilor.
“Executarea contractului este mai atent tratata, pentru a supraveghea indeplinirea obligatiilor de catre co-contractant, dar si pentru a putea reactiona prompt in a pune in aplicare procedurile de protectie a drepturilor creditorului obligatiei contractuale. O alta clauza contractuala ce a devenit importanta in relatia dintre co-contractanti in perioada crizei este clauza de impreviziune, concept care este reglementat acum in Noul Cod Civil. Astfel, partile urmaresc prin diverse metode asigurarea executarii contractului si a protejarii patrimoniului propriu in cazul neexecutarii sau executarii partiale a acestuia”, ne-a spus reprezentantul Kinstellar.
Multi economisti nu mai considera disparitia euro doar un scenariu fantezist. Problemele intampinate de Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda sau Italia ii determina pe analisti sa ia in calcul mai multe variante prin care se va ajunge la rezolvarea acestor dificultati, iar una dintre ele este renuntarea la moneda unica. Mediul de afaceri din Romania trebuie sa fie atent la tot ce se intampla in jurul lui, iar daca se va ajunge in situatia ca euro sa nu mai existe, sa fie pregatit cu solutii de rezerva.
Cum sa-ti protejezi afacerea
Intetirea zvonurilor legate de iesirea Greciei din zona euro, iesire care ar putea duce la o prabusire a monedei unice, i-a determinat pe patroni nu doar sa schimbe valuta din contracte, ci sa caute si solutii care sa-i ajute in fata unui asemenea colaps economic, iar pentru ei orice sfat venit din partea unor consultanti de specialitate reprezinta o mana de ajutor.
Avocatii intervievati de revista “Finantistii” au indentificat cateva masuri de protectie pe care o companie le poate lua pentru a se pune la adapost atunci cand incheie o afacere. Elisa Giurca, avocat NNDKP, recomanda ca, pentru siguranta, in cazul contractelor cu executare imediata, sa se utilizeze conturile escrow sau sa se apeleze la garantii reale ori personale.
Vedetele „masurilor de siguranta” sunt in general garantiile contractuale care se stabilesc pentru a asigura executarea obligatiilor contractuale, cele mai frecvente fiind garantiile acordate pentru indeplinirea obligatiilor de plata. Este vorba despre fidejusiuni, gajuri si ipoteci. Exista si alt tip de garantii, incadrate in categoria celor operationale. Aici intra cec-urile, biletele de ordin sau scrisorile de garantie bancara. Avocatii spun insa ca toate acestea reprezinta de fapt niste masuri de protectie asumate la inceputul sau pe parcursul relatiei contractuale pentru a diminua sau a acoperi riscul contractual de neplata. In cazul in care riscul contractual se produce, mijloacele de protectie trebuie sa-si dovedeasca eficienta si sa se transforme in masuri punitive la adresa partenerilor contractuali culpabili, respectiv in executari silite, litigii, inscrierea in diverse evidente publice sau private.
Specialistii apreciaza ca intrarea in vigoare a Noului Cod Civil a dus la o mai atenta analiza a clauzelor contractuale ce urmeaza a fi introduse intr-un contract, precum si la includerea unor situatii neprevazute in clauzele contractuale. Astfel, un nou cadru juridic a fost stabilit pentru etapa de negociere a contractelor, consimtamantul partilor la incheierea contractului, precum si pentru incetarea acestora sau adaptarea lor in cazul aparitiei unor situatii imprevizibile.
Efectele crizei financiare
Inainte de instabilitatea cursului valutar sau a pericolului spargerii zonei euro, criza economica a fost cea care a produs modificari semnificative in contractele de business. Partenerii aplica un control sporit asupra costurilor, sunt prudenti in legatura cu reglementarile si obligatiile contractuale. De asemenea, dau dovada de preventie in ceea ce priveste controlul riscului contractual. Sunt mai atenti la reglementarile juridice, urmarind ca acestea sa fie cat mai exacte si sa serveasca interesului economic.
Contractele incheiate dupa legea veche
In cazul unor contracte incheiate inainte de aparitia pericolului ca euro sa dispara este destul de dificil de renegociat termenii intelegerii in cazul in care partile nu se inteleg. “Vechi contracte sunt renegociate in sensul ameliorarii unor asemenea riscuri, insa pozitia contractuala a partii aflate in dificultate este greu de sustinut in baza unui contract incheiat pe vechiul Cod Civil (care nu consacra teoria impreviziunii in mod clar, existand doar cateva cazuri de practica judiciara)”, explica Laurentiu Pachiu, managing partner Pachiu & Asociatii.
Trei luni pentru salvarea euro
Intr-un interviu acordat postului de televiziune CNN, directorul general al FMI, Christine Lagarde, a declarat ca moneda euro trebuie salvata “in mai putin de trei luni”. Jurnalistii straini au considerat ca aceasta afirmatie ar putea fi un raspuns la predictia investitorului multimilionar american George Soros, potrivit careia Europa mai are la dispozitie doar trei luni pentru a salva moneda unica.
Zona euro este <o constructie in curs de realizare in acest moment>, a mai afirmat Christine Lagarde, care in schimb s-a abtinut sa emita supozitii asupra unei posibile iesiri a Greciei din zona euro, limitandu-se sa declare ca aceasta va fi o problema ce tine de determinarea politica.
La randul sau, omul de afaceri George Soros a declarat ca dezastrul din zona euro ameninta sa distruga Uniunea Europeana si sa impinga Europa intr-un „deceniu pierdut”, similar Americii Latine in anii ’80. Miliardarul a definit situatia grava a euro ca o criza a datoriilor suverane, interconectata strans cu o criza a sistemului bancar. „O soarta similara cu cea a Americii Latine asteapta acum Europa. Asta este responsabilitatea pe care trebuie sa o constientizeze Germania si celelelate state creditoare. Dar nu este niciun semn ca s-ar intampla asa ceva”, a afirmat miliardarul.
Dolarul iese castigator
La nivel international, opiniile economistilor care dau ca sigura disparitia euro se aud tot mai des. Anunturile facute de acestia sunt mereu insotite de ideea ca singurul castigator al acestui razboi monetar este dolarul american. Reprezentantii bancii japoneze Nomura sustin ca, in cazul disparitiei bruste a euro, mai toate monedele nationale ale statelor europene s-ar prabusi fata de dolarul american.
In Romania, cursul a iesit din tipare
In ultimele saptamani, leul s-a depreciat masiv fata de moneda europeana, tot mai multe voci vehiculand varianta de a se ajunge la 5 lei/euro. Oficialii BNR au incercat sa linisteasca apele, declarand ca institutia este pregatita sa intervina. “Daca s-ar intampla ceva in Grecia sau in alta parte a Europei si cursul ar fi supus unor socuri, BNR este pregatita sa actioneze cu intreg instrumentarul de care dispune pentru ca piata valutara sa nu se destabilizeze. Si cand spun tot instrumentarul, nu am in vedere numai faptul de a interveni pe piata vanzand si cumparand valuta. Stiu ca acest proces fascineaza presa si publicul, sa afle cand vinde si cumpara Banca Nationala valuta si cum intervine pe piata. Preocuparea fundamentala in momentul de fata pentru obiectivul stabilitatii financiare este pentru Banca Nationala stabilitatea preturilor, si cei care au facut judecata ca se va duce cursul in balarii la 5 lei/euro au omis ca obiectivul BNR este stabilitatea preturilor si pentru a apara acest lucru va face totul, va scoate tot instrumentarul ca sa nu se ajunga aici „, a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.
Publicat de Finantistii.ro, 18 Iunie 2012
Redactor: Stefania Enache