Accelerarea solutionarii proceselor

In M.Of. nr. 714 din data de 26 octombrie 2010 a fost publicata Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor.

Legea va intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, cu exceptia prevederilor privind divortul pe cale administrativa si pe cale notariala, care vor intra in vigoare in termen de 60 de zile de la data publicarii.

Legea vizeza masuri prin care, in principal, se modifica si completeaza Codul de Procedura Civila, Codul Familiei, Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, Legea. nr. 10/ 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv sau Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale. De asemenea, Legea modifica si completeaza dispozitii cuprinse in alte acte normative, precum: Codul Penal, Codul de Procedura Penala, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, Legea nr. 188/200 privind executorii judecatoresti, Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator.

Codul de Procedura Civila

Principalele masuri adoptate prin Lege vizeaza urmatoarele aspecte:

• procesele si cererile privind creante avand ca obiect plata unei sume de bani de pana la 2.000 lei inclusiv – vor fi solutionate de judecatorii, in prima si ultima instanta, nefiind supuse recursului;
• cererea de stramutare a pricinii – este inadmisibila formularea unei noi cereri, pentru acelasi motiv, cu exceptia cazului in care noua cerere se intemeiaza pe imprejurari necunoscute la data solutionarii cererii anterioare sau ivite dupa solutionarea acesteia;
• cererea adresata instantelor judecatoresti – trebuie sa cuprinda, daca este cazul, si datele de identificare a mijloacelor de comunicare utilizate de parti, precum numarul de telefon, numarul de fax, adresa de posta electronica sau altele asemenea;
• comunicarea cererilor, intampinarilor sau altor acte – se poate face direct intre avocati sau consilieri juridici, dupa sesizarea instantei si daca partile au aparatori;
• termen in cunostinta – prin inmanarea citatiei, sub semnatura de primire, personal sau prin reprezentant legal sau conventional, pentru un termen de judecata, cel citat este prezumat ca are in cunostinta si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost inmanata;
• neindeplinirea procedurii prealabile – poate fi invocata doar de catre parat prin intampinare, sub sanctiunea decaderii;
• dezbaterea procedurii succesorale – la sesizarea instantei, reclamantul va depune o incheiere emisa de notarul public cu privire la verificarea evidentelor succesorale prevazute de Codul civil si de lege; neindeplinirea acestei proceduri prealabile poate fi invocata nu numai de catre parat, ci si de catre instanta, din oficiu;
• intampinarea – va cuprinde numele si prenumele, domiciliul sau resedinta paratului ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar; daca este cazul, va cuprinde si datele de identificare a mijloacelor de comunicare utilizate de parti, precum numarul de telefon, numarul de fax, adresa de posta electronica sau altele asemenea;
• probele administrate din oficiu – partile nu pot invoca in caile de atac omisiunea instantei de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus si administrat in conditiile legii;
• procedura de mediere – tinand seama de circumstantele cauzei, judecatorul va recomanda partilor sa recurga la aceasta procedura, in vederea solutionarii litigiului pe cale amiabila, in orice faza a judecatii, fara ca medierea sa fie obligatorie pentru parti;
• termenele de judecata – pentru judecarea procesului, instanta, tinand seama de imprejurari, fixeaza termene scurte, chiar de la o zi la alta; cand este necesar, instanta va putea fixa si termene mai indelungate;
• procedura de citare – instanta va putea dispune ca incunostiintarea partilor sa se faca telefonic, telegrafic, prin fax, posta electronica sau prin orice alt mijloc de comunicare ce asigura, dupa caz, transmiterea textului actului supus comunicarii ori instiintarea pentru prezentarea la termen, precum si confirmarea primirii actului, repectiv a instiintarii, daca partile au indicat instantei datele corespunzatoare in acest scop;
• preschimbarea termenului de judecata – se judeca fara citarea partilor si poate fi facuta si din oficiu;
• hotararea prin care o instanta se declara necompetenta – nu este supusa niciunei cai de atac, dosarul fiind trimis de indata instantei competente sau, dupa caz, altui organ cu activitate jurisdictionala competent;
• necompetenta generala a instantelor judecatoresti – poate fi invocata de parti ori de catre judecator in orice stare a pricinii;
• necompetenta materiala si teritoriala de ordine publica – poate fi invocata de parti ori de catre judecator la prima zi de infatisare in fata primei instante, pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului;
• necompetenta de ordine privata – poate fi invocata doar de catre parat prin intampinare sau, cand intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare;
• apelul – nu sunt supuse apelului hotararile judecatoresti date in prima instanta asupra actiunilor in evacuare in materie comerciala, asupra cererilor pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale;
• judecarea apelului – in cazul in care se constata ca, in mod gresit, prima instanta a solutionat procesul fara a intra in judecata fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata, instanta de apel va anula hotararea atacata si va judeca procesul, evocand fondul; cu toate acestea, in cazul in care prima instanta a solutionat procesul fara a intra in judecata fondului, instanta de apel va anula hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare, o singura data, primei instante sau altei instante egale in grad cu aceasta din aceeasi circumscriptie, daca partile au solicitat in mod expres luarea acestei masuri prin cererea de apel ori prin intampinare sau daca judecata in prima instanta s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata, iar partea a solicitat in mod expres luarea acestei masuri prin cererea de apel; dezlegarea data problemelor de drept de catre instanta de apel, ca si necesitatea administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului;
• judecarea recursului – casarea cu trimitere poate fi dispusa o singura data in cursul procesului pentru cazul in care instanta a carei hotarare este recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului, pentru cazul in care judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost regulat citata atat la administrarea probelor, cat si la dezbaterea fondului, respectiv pentru cazul casarii pentru lipsa de competent; in cazul in care, dupa casarea cu trimitere intervine o noua casare in aceeasi cauza, tribunalele si curtile de apel vor rejudeca in fond cauza; in cazul rejudecarii dupa casare, cu retinere sau cu trimitere, sunt admisibile orice probe prevazute de lege;
• evacuarea din imobilele cu destinatie de locuinta – nu poate fi facuta de la data de 1 decembrie si pana la data de 1 martie a anului urmator, decat daca creditorul face dovada ca, in sensul dispozitiilor legislatiei locative, el si familia sa nu au la dispozitie o locuinta corespunzatoare ori ca debitorul si familia sa au o alta locuinta corespunzatoare in care s-ar putea muta de indata; aceste dispozitii nu se aplica in cazul evacuarii persoanelor care ocupa abuziv, pe cai de fapt, fara niciun titlu, o locuinta, si nici celor care au fost evacuati pentru ca pun in pericol relatiile de convietuire sau tulbura in mod grav linistea publica;
• procedura prealabila in materie comerciala – inainte de introducerea cererii de chemare in judecata, reclamantul va incerca solutionarea litigiului fie prin mediere, fie prin conciliere directa.

De asemenea, prin Lege se modifica procedura de judecare a recursului in interesul legii, a contestatiei la executare, a divortului prin acordul partilor, competenta executorilor judecatoresti si a instantei de executare.

Codul familiei

Principalele masuri adoptate prin Lege vizeaza urmatoarele aspecte:

• divortul prin acordul partilor – poate fi pronuntat de catre instanta judecatoreasca indiferent de durata casatoriei si indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie; instanta poate sa dispuna divortul prin acordul partilor si in cazul cererilor formulate anterior intrarii in vigoare a prezentei legi;
• divort pe cale administrativa sau notariala – daca sotii sunt de acord cu divortul si nu au copii minori nascuti din casatorie sau adoptati, ofiterul de stare civila ori notarul public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor poate constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, eliberandu-le un certificat de divort – dispozitii aplicabile si casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Legea cuprinde, de asemenea, dispozitii referitoare la procedura de desfacere a casatoriei de catre ofiterul de stare civila sau notarul public.

Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ

Potrivit noilor masuri, legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetata oricand in cadrul unui proces, pe cale de exceptie, din oficiu sau la cererea partii interesate.

In acest caz, instanta, constatand ca de actul administrativ depinde solutionarea litigiului pe fond, sesizeaza, prin incheiere motivata, instanta de contencios administrativ competenta si suspenda cauza.

Incheierea de sesizare a instantei de contencios administrativ nu este supusa niciunei cai de atac, iar incheierea prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacata odata cu fondul.

Suspendarea cauzei nu se dispune in ipoteza in care instanta in fata careia s-a ridicat exceptia de nelegalitate este instanta de contencios administrativ competenta sa o solutioneze si nici atunci cand exceptia de nelegalitate a fost invocata in cauze penale.

O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

Conform masurilor adoptate prin Lege, hotararea prin care judecatoria solutioneaza plangerea impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei este definitiva si irevocabila.

Astfel, plangerea suspenda executarea amenzilor si a sanctiunilor contraventionale complementare de la data inregistrarii acesteia pana la data pronuntarii hotararii judecatoresti.

Procesul-verbal neatacat in termen de 15 zile de la data comunicarii acestuia, precum si, dupa caz, hotararea judecatoreasca prin care s-a solutionat plangerea constituie titluri executorii, fara vreo alta formalitate.

In termen de 15 zile de la data pronuntarii hotararii judecatoresti prin care instanta a respins plangerea impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei, contravenientul este obligat sa se prezinte la serviciul politiei rutiere care il are in evidenta pentru a preda permisul de conducere.

Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv

O alta masura de accelerare vizeaza decizia sau, dupa caz, dispozitia motivata de respingere a notificarii sau a cererii de restituire in natura.

Aceasta poate fi atacata de persoana care se pretinde indreptatita, la sectia civila a tribunalului in a carui circumscriptie se afla sediul unitatii detinatoare sau, dupa caz, al entitatii investite cu solutionarea notificarii, in termen de 30 de zile de la comunicare.

Hotararea tribunalului este supusa recursului, care este de competenta curtii de apel.

Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale

Cu privire la hotararea judecatoreasca pronuntata asupra unei cereri in anulare a hotararilor adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv, aceasta este supusa numai recursului, in termen de 15 zile de la comunicare.