Opinii avocat insolventa
Insolventa poate reprezenta o solutie pentru o firma aflata in criza. Business-ul este bagat in “carantina” si administrat de “medici” al caror principal tel este reorganizarea. Daca totul este bine gandit se poate ajunge ca un potential esec sa fie transformat (din nou) intr-o poveste de succes. Sunt cateva exemple destul de mediatizate si in mediul de afaceri din Romania, fiind suficient sa amintim cazurile Flanco si Leonardo. Acum si Fornetti se pregateste sa urmeze acelasi scenariu, directorul general al companiei sperand sa scoata firma din situatia grea in care se afla.
Foarte multi pun semnul egal intre insolventa si faliment, iar atunci cand se spune despre o firma ca a intrat in insolventa se gandesc la faptul ca business-ul a murit. Dar lucrurile nu stau chiar asa, specialistii vorbind despre insolventa ca despre aplicarea unui tratament dur pentru vindecarea unei afectiuni foarte grave.
Avantajele procedurii de insolventa
Sunt importante etapele pe care o companie le urmeaza atunci cand alege aceasta cale de salvare a afacerii. Bogdan Bibicu, partener si coordonator practici Banking & Finance si Restructurari & Insolventa in cadrul casei de avocatura Kinstellar, este de parere ca “insolventa poate reprezenta o optiune a societatilor comerciale care se afla in dificultate, permitandu-le acestora posibilitatea aplicarii unui plan de reorganizare aprobat de catre creditori”.
El indica si o serie de avantaje care rezulta dintr-o astfel de strategie. In primul rand, odata deschisa procedura insolventei fata de o companie, actiunile judiciare, extrajudiciare sau executarile silite incepute de catre creditori impotriva ei, chiar daca acestia au garantii asupra bunurilor societatii comerciale, sunt suspendate. “In plus, dobanzile sau penalitatile accesorii creantelor existente la data deschiderii procedurii nu vor mai curge, nu se mai aduna. Cu toate acestea, in alegerea deschiderii insolventei trebuie luat in considerare si faptul ca este posibil ca, pe parcursul procedurii, societatea comerciala sa isi piarda dreptul de a se administra singura, aceasta activitate intrand in sarcina unui administrator judiciar”, precizeaza avocatul.
Amelia Teis, avocat insolventa si Senior Associate in cadrul casei de avocatura Vass Lawyers, arata ca un alt avantaj care trebuie luat in calcul este acela ca niciun furnizor de servicii (electricitate, gaze, apa, telefonie etc.) nu are dreptul, in perioada de observatie si in perioada de reorganizare, sa schimbe, sa refuze ori sa intrerupa temporar un astfel de serviciu catre debitor sau catre averea debitorului, in cazul in care acesta are, potrivit legii, calitatea de consumator captiv. De asemenea, toate actiunile introduse de administratorul judiciar sau lichidator in caz de reorganizare judiciara sau de faliment, inclusiv pentru recuperarea creantelor, sunt scutite de taxe de timbru.
Este posibila revenirea in forta dupa intrarea in insolventa ?
Cea mai extinsa franciza din Romania, Fornetti, a fost nevoita, la sfarsitul anului trecut, sa-si ceara insolventa. Din cauza imposibilitatii de a rambursa niste credite bancare destul de mari, compania a fost pusa in situatia de a gasi o cale prin care sa incerce redresarea business-ului. Dupa o analiza atenta, administratorul judiciar si-a dat seama ca, in cazul falimentului, recuperarea totala a creantelor era imposibila. De putin timp a fost aprobat si un plan de reorganizare care propune o echilibrare financiara a societatii si acoperirea unei parti importante din datoriile acumulate de Fornetti.
Cel care va trebui sa aplice acest plan este Zoltan Panczel, cunoscut drept “parintele” Fornetti Romania. Din luna mai, el este din nou managerul societatii. Actionariatul Fornetti a ales sa lase business-ul din Romania pe mana lui Panczel datorita rezultatelor exceptionale pe care acesta le-a avut atunci cand a mai condus afacerea. El a declarat pentru revista “Finantistii” ca isi doreste ca Fornetti sa redevina franciza “numarul 1” din Romania.
Companii care optat pentru insolventa
Numarul firmelor care aleg insolventa este in continua crestere, iar printre ele sunt si destul de multe exemple de povesti de succes. Flanco, retailerul de produse IT, si-a asumat riscul de a pierde cota de piata imediat dupa intrarea in insolventa, dar reprezentantii companiei impreuna cu cei ai creditorilor au redactat un plan de restructurare ce s-a dovedit viabil.
La inceput a fost axat pe o componenta de reducere masiva a costurilor. “S-a vazut ca, prin adaptarea la nevoile si cerintele clientilor, prin renegocierea chiriilor si scaderea costurilor logistice si operationale, fara presiunea individuala exercitata de catre creditori, a reusit se pare sa reintre pe break-even la mai putin de un an de la deschiderea procedurii insolventei”, spune avocatul Bogdan Bibicu.
In cazul Leonardo, creditorii au fost cei care au preferat sa nu riste recuperarea doar partiala a creantelor si au preferat ca in locul falimentului sa aleaga o restructurare a companiei. S-a decis ca restantele sa fie platite intr-un interval de trei ani, fiind adoptat un plan de reorganizare in acest sens. La doi ani de la deschiderea insolventei, Leonardo a declarat profit. “De aceea o abordare constructiva care sa fie <win-win> atat pentru creditori, cat si pentru firma aflata in insolventa, este una care sa genereze ulterior siguranta si stabilitate si in alte zone ale economiei. In acelasi timp insa, aceste rezultate de tip <win-win> sunt de regula foarte greu de atins si necesita efort sustinut, coordonare si cooperarea mai multor parti si a consultantilor lor”, explica reprezentantul firmei de avocatura Kinstellar.
Consultantii cred ca insolventa poate reprezenta o sansa pentru o companie, daca reprezentantii acesteia stiu sa profite de ea. Ei sustin ca este mult mai convenabil pentru o firma sa-si ceara singura insolventa decat sa astepte sa actioneze creditorii in acest sens. Amelia Teis, avocat insolventa, explica faptul ca deschiderea procedurii de insolventa de catre debitor reprezinta o strategie de business in care timpul curge in favoarea companiei, evitandu-se astfel riscul unui colaps financiar. Cand face un asemenea pas, reprezentantul firmei este cel care controleaza totul, iar acest lucru ii da posibilitatea pregatirii si depunerii unui plan de reorganizare. E drept, pot aparea si o serie de abuzuri, fiind situatii in care anumite companii se folosesc de aceasta optiune in dauna creditorilor.
Diferenta dintre insolventa si faliment
In situatia falimentului, societatea se dizolva, iar bunurile din averea debitorului sunt lichidate, pentru ca in final firma sa fie radiata din Registrul Comertului. Varianta falimentului trebuie luata in calcul doar daca nu se poate ajunge la insolventa si nu se poate aplica un plan de reorganizare. Insolventa este vazuta ca o procedura judiciara ce poate incepe in cazul in care o societate comerciala prezinta o insuficienta a fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor catre creditori. Aceasta procedura are ca scop incercarea salvarii firmei, permitandu-i pregatirea, adoptarea si punerea in aplicare a unui plan de reorganizare agreat de catre creditori.
Insolventa si reversul medaliei
Insolventa nu este, din pacate, doar un instrument de ultima instanta pentru salvarea unei companii. In ultimii ani, aceasta metoda a fost folosita cu succes si pentru “a da tepe” partenerilor de afaceri. Schema este simpla in acest caz. Compania isi desfasoara activitatea fara a plati vreun leu celor care-i furnizeaza produse, servicii ori materii prime, iar la momentul scadentei isi declara imposibilitatea de plata. Imediat cere insolventa si timp de trei ani este ferita de insistenta “creditorilor”. Daca are noroc, fostii parteneri, de buna credinta, pot intra in faliment (au sume mari de recuperat), iar la sfarsitul perioadei nu mai are cine sa-i ceara banii inapoi. In ultimii trei ani, numarul insolventelor a crescut de 4-5 ori, iar analistii din domeniu estimeaza ca in peste 40% din cazurile de insolventa exista prezumtia de… rea-credinta.
Publicat de Finantistii.ro, 8 Iunie 2012
Redactor: Stefania Enache